Strategia de dezvoltare

1. Ce fel de realizări s-au întâmplat în localitate/comună în ultima perioadă, de care vă puteți mândri?
Dintre cele 35 de persoane chestionate, 4 persoane au răspuns bifând opțiuni multiple, iar 31 de persoane au răspuns bifând o singură opțiune, astfel s-au primit 39 de răspunsuri concrete.
Majoritatea persoanelor în proporție de 49% (19 persoane) au considerat că nu s-a realizat nimic sau nu cunosc realizări cu care se pot mândri, 41% (16 persoane) au considerat realizările infrastructurale acele realizări de care se pot mândri, 10% (4 persoane) au considerat că se pot mândri cu realizările de natură educațională.
Concluzie: Majoritatea persoanelor au considerat că nu se pot mândri cu nimic, respectiv nu cunosc realizări cu care se pot mândri, însemnând o proporție de 49%.
Pe baza răspunsurilor libere primite la întrebarea Ce fel de realizări s-au întâmplat în localitate / comună în ultima perioadă, de care vă puteți mândri? de la 35 de persoane s-au primit 39 de răspunsuri concrete în total având o singură opţiune bifată, ori mai multe opțiuni bifate. Pentru realizări de infrastructură se consideră asfaltarea drumurilor în proporție 38%, iluminat 3%.
Pentru realizări de natură educațională se consideră renovarea școlii în proporție de 10%. Dintre persoanele care au oferit alte răspunsuri 46% consideră că nu se pot mândri cu nimic, respectiv 3% nu cunosc realizări cu care se pot mândri.

2. În opinia dvs. care sunt lipsurile localității/comunei?
Dintre cele 35 de persoane chestionate, 23 de persoane au răspuns bifând opțiuni multiple, iar 12 de persoane au răspuns bifând o singură opțiune, astfel s-au primit 69 de răspunsuri concrete.
În proporție de 93% (64 răspunsuri) se consideră deficiențele infrastructurale ca lipsuri ale localității/ comunei, în proporție de 4% (3 răspunsuri) deficiențele din domeniul sănătății, iar 3% au oferit alte răspunsuri, precum locuitori sau localitatea/ comuna se confruntă cu multe lipsuri.
Concluzie: Deși într-o proporție de 41% se consideră realizările infrastructurale acele lucruri de care se pot mândri respondenți (conform întrebarea nr.1), referitor la lipsurile comunității se consideră deficiențele infrastructurale în proporție de 93%.
La întrebarea „În opinia dvs. care sunt lipsurile localității/comunei?” de la cele 35 de persoane chestionate s-au primit 69 răspunsuri concrete în total, având o singură opțiune bifată, ori cu multiple răspunsuri. În proporție de 93% se consideră lipsuri legate de infrastructură precum alimentarea cu gaz, asfaltarea drumului, trotuare, rețea de internet, canalizare, teren de joacă, alimentare cu apă. În proporție de 4% consideră lipsa medicului un deficit în domeniul sănătății.
În proporție de 3% se consideră că lipsesc locuitori și comuna are nevoie de multe schimbări pentru a nu avea lipsuri.
Cele mai multe răspunsuri, reprezentând o proporție de 93% (64 de răspunsuri concrete), s-au primit privind lipsurile de infrastructură, 4% pentru lipsuri în domeniul sănătății, iar 3% au oferit alte răspunsuri. În opinia respondenților, la nivelul comunei Ploscoș,
principalele lipsuri cu care se confruntă comuna sunt la nivelul infrastructurii.

3.Ce fel de colaborări cunoașteți între localitățile adiacente/vecine?
Dintre cele 35 de persoane chestionate și care au răspuns la întrebare, într-o proporție de 54% (19 persoane) nu cunosc colaborări între localități, iar 46% (16 persoane) a menționat organizarea zilelor comunei ca formă de colaborare între localitățile adiacente/vecine.
Concluzie: Majoritatea persoanelor chestionate, în procent de 54% nu cunosc nici o formă de colaborare între localitățile adiacente/vecine

4. Dacă ați avea posibilitate, ce ați schimba în localitate/comună?
Dintre cei 35 de respondenți, 28,5% (11 persoane) consideră că ar aduce schimbări  infrastructurale, 5% (2 persoane) ar aduce schimbări în domeniul sănătății, 2,5% (1 persoană) ar aduce schimbări de natură educațională, 2,5% (1 persoană) ar aduce schimbări de natură economică, 2,5% (1 persoană) ar aduce schimbări de mediu, iar majoritatea în proporție de 59% au oferit alte răspunsuri.
Schimbările infrastructurale vizează canalizarea în proporție de 5%, alimentarea cu gaz în proporție de 5%, trotuarele în proporție de 2,5%, alimentarea cu apă în proporție de 2,5%, asfaltarea drumului în proporție de 11%, linii de autobuze în proporție de 2,5%. Schimbările în domeniul sănătății vizează asigurarea unui medic în comună în proporție de 5%.
Schimbările de natură educațională vizează realizarea unei săli de sport în proporție de 2,5%.
Schimbările de natură economică vizează înființarea de magazine în proporție de 2,5%.
Schimbările de mediu vizează amplasarea de coșuri de gunoi în proporție de 2,5 %.
În categoria altor schimbări răspunsurile sunt după cum urmează: 33,5% nu ar schimba nimic, 18% ar schimba tot sau multe aspecte în localitate/comună, 2,5% ar schimba primarul comunei, 2,5% nu știu ce ar schimba, 2,5% ar dori ca satul să crească.
Concluzie: Majoritatea respondenților în proporție de 33,5% nu ar schimba nimic în localitate/comună, iar 28,5% ar efectua schimbări la nivelul infrastructurii.
La nivelul comunei Ploscoș, infrastructura constituie principalul element pentru a cărui îmbunătățire este necesară efectuarea schimbărilor și implicit a investițiilor.

5. Cum doriți să vă vedeți comuna peste 7 ani?
Dintre cei 35 de respondenți, 56% (24 persoane) ar dori să vadă comuna mai dezvoltată peste 7 ani, 16% (7 persoane) ar dori să arate diferit față de cum e acum, 12% (5 persoane) ar dori să rămână la fel cum este acum, 9% (4 persoane) ar dori să vadă comuna cu mai multe oportunități pe piața muncii, iar 7% ar dori coeziune în comunitate.
Respondenții care doresc să vadă comuna mai dezvoltată au oferit următoarele răspunsuri concrete: în proporție de 23% ar dori să fie mai organizată și curată, 16% ar dori să fie mai modernizată și evoluată, 12% ar dori ca lipsurile de natura infrastructurii să fie rezolvate, 5% ar dori ca aceasta să arate ca un oraș mic.
Din punct de vedere social 7% din respondenții ar dori ca peste 7 ani să fie mai mulți tineri în comună și ca aceasta să fie coeziune în comunitate. În ceea ce privesc oportunitățile, 9% din respondenți ar dori ca peste 7 ani în comună să existe mai multe posibilități și mai multe locuri de muncă.
5% din respondenți ar dori să fie cu totul diferit comuna peste 7 ani față de cum e acum, 7% nu știu cu ar dori să fie comuna în viitor, 4% consideră că nu se va schimba sau consideră că vor pleca până atunci din comună.
12% din respondenți ar dori ca peste 7 ani comuna să fie la fel cum este acum.
Concluzie: Majoritatea respondenților, însemnând 56% ar dori să vadă o îmbunătățire a aspectului comunei și a nivelului de dezvoltare a comunei peste 7 ani.

6. Pe o scală de la 1-10 cum evaluați serviciile autorităților locale?
Evaluarea serviciilor autorităților locale a fost grupată în 4 categorii după cum urmează: foarte bun, bun, satisfăcător și slab.
Dintre 35 de respondenți, majoritatea au evaluat serviciile autorităților ca fiind slabe acordând punctaj între 1-4 în proporție de 46% (16 persoane), 32% (11 persoane) au acordat punctaj între 5-6 evaluând serviciile ca fiind satisfăcătoare, 11% (4 persoane) au evaluat
serviciile ca fiind bune acordând punctaj între 7-8, iar 11% (4 persoane) au evaluat serviciile ca fiind foarte bune acordând punctaj între 9-10.
Pe o scală de la 1-10, unde 1 înseamnă cel mai rău, iar 10 cel mai bun, dintre 35 de persoane, într-o proporție de 6% (2 persoane) au acordat punctaj 1, 8,5% (3 persoane) au acordat punctaj 2,11% (4 persoane) au acordat punctaj 3,20% (7 persoane) au acordat punctaj 4,14% (5 persoane) au acordat punctaj 5, 17% (6 persoane) au acordat punctaj 6, 6% (2 persoane) au acordat punctaj 7,6% (2 persoane) au acordat punctaj 8; 8,5% (3 persoane) au acordat punctaj 9, 3% (1 persoană) a acordat punctaj 10.
Concluzie: Evaluarea serviciilor autorității locale a primit în cea mai mare proporție un punctaj între 1-4 cu proporție de 46%.

7. Pe o scală de la 1-10 cât de mult credeţi că este necesar organizarea programelor care vizează reducerea decalajelor în rândul persoanelor de etnie romă?
Răspunsurile privind necesitatea organizării programelor care vizează reducerea decalajelor în rândul persoanelor de etnie romă au fost grupate în 3 categorii, după cum urmează: necesar cu punctaj între 7-10, neutru cu punctaj între 5-6, respectiv nu este necesar cu punctaj între 1-4.
Dintre 35 de persoane chestionate, 60% (21 persoane) consideră că nu este necesară organizarea programelor mai sus menționate sau nu au răspuns, 17% (6 persoane) sunt neutrii în această privință, iar 23% (8 persoane) consideră că organizarea de astfel de programe este necesară.
Pe o scală de la 1-10, unde 1 înseamnă nu este necesar, iar 10 este foarte necesar, dintre 35 de persoane, 14% (5 persoane) au acordat punctajul 1, 9% (3 persoane) ) au acordat punctajul 2, 17% (6 persoane) ) au acordat punctajul 3, 17% (6 persoane) ) au acordat punctajul 4, 14% (5 persoane) ) au acordat punctajul 5, 3% (1 persoană) a acordat punctajul 6, 6% (2 persoane) au acordat punctajul 7, 9% (3 persoane) au acordat punctaj 8, 9% (3 persoane) au acordat punctaj 10, 3% (1 persoană) nu a oferit răspuns.
Concluzie: 57% dintre respondenți au acordat punctaj între 1-4 considerând că nu este
necesară organizarea programelor care vizează reducerea decalajelor în rândul persoanelor de
etnie romă.

Problemele identificate atât în cadrul colectării informațiilor prin intermediul chestionarelor respectiv în cadrul organizării focus-grupurilor, alături de problemele rezultate în urma analizării punctelor slabe și amenințărilor asupra comunei, identificate în cadrul analizei SWOT, este dezvoltat arborele problemelor comunei Ploscoș. Problemele identificate au fost organizate și relaționate conform metodei cauză-efect.
În cadrul arborelui problemelor, fiecărei probleme identificate îi sunt atribuite elemente derivate din analiza SWOT care susțin respectiva problemă.
Principalele efecte negative identificate la nivelul comunei Ploscoș sub influența problemelor existente sunt:

• Nivel scăzut de ocupare a forței de muncă
• Migrația tinerilor către alte localități
• Nivel de trai scăzut

Datorită celor 3 efecte majore ale problemelor existente, comuna Ploscoș se află sub amenințarea riscului de a deveni un spațiu de viață mai puțin atractiv.
Comasate la nivelul fiecărui domeniu, principalele probleme ale comunei Ploscoș constau în:

• Infrastructură tehnică și socială insuficient dezvoltată
• Economie necompetitivă
• Turism slab dezvoltat
• Sistem de servicii culturale, sociale și de sănătate slab dezvoltate
• Sistem educațional și de formare profesională nesatisfăcătoare
• Eficiența energetică scăzută (surse alternative de energie neutilizate)
• Cooperare transnațională scăzută

Pe baza punctelor problematice prezentate în arborele problemelor comuna Ploscoș a stabilit ca viziune ”O comună cu infrastructură tehnico-edilitară, rutieră și agricolă modernizată, atractivă pentru tineri, o comună cu servicii sociale și comunitare integrate”.
Dezvoltarea strategică a comunei va aduce cu sine creștea nivelului de trai al populației.
Astfel, Comuna Ploscoș dorește să devină o comună dinamică, orientată spre progres, o comună care să corespundă tuturor standardelor europene specifice mediului rural.