I.Așezare geografică

Comuna Ploscoș (în maghiară Palackos) are o suprafață de 4.133,36, o populație de 702 (conform recensământului din 2011 – populație în scădere), un număr total de 335 locuințe, și este poziționată la o distanță de 48 km de municipiul Cluj Napoca, reședința județului Cluj, la 18 km de Municipiul Turda. Se învecinează cu comunele Aiton la nord-vest, Cojocna la nord, Viișoara la sud-est, Ceanu Mare la est.
Comuna este situată la limita sud-vestică a Câmpiei Transilvaniei și are în compoziția sa 4 localități: Ploscoș – reședință-sat, Crairât (la 3,5 km distanță de Ploscoș), Lobodaș și Valea Florilor (la 3,4 km distanță de Ploscoș).
Comuna este amplasată pe relieful dealurilor joase ale Câmpiei Transilvania, cu văi înguste, altitudini până la 420 m deasupra nivelului Mării Negre, se situează în bazinul hidrografic al Văii Florilor, cu terenuri agricole întinse, pășuni și fânețe.
Accesibilitatea comunei este asigurată pe cale rutieră sau cale ferată de următoarele căi de comunicație:

  • drumul județean DJ161B, care leagă Turda de Ploscoș;
  • drumul județean DJ161B și drumul comunal DC70, care leagă satul Crairât de Ploscoș;
  • drumul comunal DC69, care leagă satul Valea Florilor de Ploscoș;
  • trenul regio circulă pe ruta Ploscoș – Cluj Napoca și Ploscoș – Sighișoara.

II.Clima

Clima zonei în care este localizată comuna Ploscoș este una de tip temperat-continentală, moderată, cu veri foarte călduroase și ierni aspre. Trecerea de la vara la iarna se face, de obicei, la mijlocul lunii martie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie.
Temperaturile medii anuale care caracterizează zona deluroasă sunt de cca 6°C, iar amplitudinile termice anuale au valuri cuprinse între 23-25°C.
Verile sunt călduroase cu precipitații relativ bogate. Media precipitațiilor anuale din comună variază între 500-800 mm.

III.Istoric

Primul document scris despre satul Ploscoș (în maghiară Palackos) datează din 1913.
Denumirea satului probabil are legătură cu faptul că în trecut zona era viticolă, iar localnicii obișnuiau să pună vinul la păstrare în ploscă. Administrativ aparținea de Comitatul Arieș-Turda, apoi de Turda. Ploscoș a devenit comună în anul 1956, prin Legea Raionării.
Satul Crairât (în maghiară Kiralyrét, în traducere Lunca Regelui) atestat în 1291 ca o zonă fără o organizație teritorială, apare în documente scrise în anul 1913 aparținând din punct de vedere administrativ Comitatului Arieș Turda, ulterior de Turda, iar începând cu anul 1966 a devenit parte a comunei Ploscoș.
Satul Lodobaș (în maghiară Labodás) a aparținut din punct de vedere administrativ de Comitatul Arieș-Turda în jurul anului 1913, respectiv de Turda, începând cu anul 1956 a aparținut de Valea Florilor și a devenit parte a comunei Ploscoș începând cu anul 1966.
Satul Valea Florilor (în maghiară Virágosvölgy), odinioară cătun, a aparținut de Comitatul Arieș-Turda din punct de vedere administrativ în jurul anului 1910, apoi de Turda și devenit parte a comunei Ploscoș din anul 1966.

IV.Demografia

4.2.1.1 POPULAȚIA STABILĂ A COMUNEI PLOSCOȘ
Conform recensământului efectuat în anul 2011, populația stabilă a comunei Ploscoș a fost de 702 persoane, numărul acesteia aflându-se în scădere față de anul 2002, când în urma recensământului efectuat în acest an, s-a constatat existența unei populații stabile de 797 persoane. În urma comparației efectivului populației comunei Ploscoș în anii 2002 și 2011, se constată că numărul populației a înregistrat un trend de evoluție descendent, scăzând cu 95 de persoane, respectiv cu 11,92%, în anul 2011 față de anul 2002. Scăderea efectivului populației comunei Ploscoș în anul 2011 față de anul 2002 se datorează pe de o parte creșterii ratei mortalității, pe de altă parte scăderii ratei natalității, sporul natural înregistrat în perioada 2012-2018 încadrându-se între -0,43% și -2,34%. Scăderea efectivului populației reprezintă principalul indicator al necesității dezvoltării acesteia în scopul îmbunătățirii condițiilor de viață ale populației, care beneficiind de aceste oportunități să contribuie la rândul ei la realizarea unui mediu favorabil pentru locuit, sub aspectul tuturor domeniilor specifice (social, economic, educațional, de sănătate, cultural etc.). Majoritatea populației locuiește în satul Ploscoș, acesta fiind populat de 337 persoane (48,01% din populația comunei) și în funcție de numărul locuitorilor este succedat de satele:

  • Valea Florilor (265 persoane – 37,75%);
  • Crairât (77 persoane – 10,97%);
  • Lobodaș (23 persoane – 3,28%).

4.2.1.2 STRUCTURA POPULAȚIEI COMUNEI PLOSCOȘ ÎN FUNCȚIE DE SEXE
În ceea ce privește structura pe sexe a populației comunei Ploscoș, se observă predominanța populației de sex masculin, a cărei pondere a reprezentat în anul 2011, 52,28% din totalul populației comunei, însumând un efectiv de 367 persoane. Referitor la populația de sex feminin pe raza comunei Ploscoș, în anul 2011, efectivul acestei populații a fost de 335 persoane și reprezenta 47,72% din totalul populației comunei. La nivelul comunei Ploscoș, raportul de masculinitate este aproape 109,55% datorită ponderii relativ echilibrate între sexe.

4.2.1.3 STRUCTURA POPULAȚIEI COMUNEI PLOSCOȘ ÎN FUNCȚIE DE GRUPA DE VÂRSTĂ
Conform datelor colectate în cadrul recensământului efectuat în anul 2011, populația comunei Ploscoș prezintă următoarea structură: copiii ( 0 -14 ani) reprezintă 12% din populația comunei și însumează 84 persoane, populația tânără (15 – 24 ani) reprezintă 13,29% din populația comunei și însumează 93 persoane, persoanele mature (25 – 64 ani) reprezintă 51,86% din populația comunei și însumează 363 persoane, persoanele vârstnice (peste 65 ani) reprezintă 21,43% din populația comunei și însumează 160 persoane.

  • 52,28% - Masculin 
  • 47,72%  - Feminin

Raportul de dependență demografică la nivelul comunei Ploscoș în anul 2011 a fost de aproximativ 53%, ceea ce reflectă faptul că în acest an erau 53 de persoane în vârstă de dependență (0- 14 ani și 65 ani și peste) la fiecare 100 de persoane în vârstă de muncă (15 – 64 ani).


4.2.1.4 STRUCTURA POPULAȚIEI COMUNEI PLOSCOȘ ÎN FUNCȚIE DE ETNIE
Structurată în funcție de etnie, populația comunei Ploscoș prezintă o structură eterogenă, astfel conform rezultatelor recensământului din anul 2011, principalele etnii identificate în această comună sunt: români, romi și altă etnie. La nivelul comunei Ploscoș predomină populația de etnie română, aceasta reprezentând 94,9% din efectivul populației acestei comune și însumează 664 de persoane. Populația de etnie română a comunei Ploscoș reprezintă 1,71% din efectivul populației acestei comune și însumează 12 de persoane. La nivelul comunei pentru 26 de persoane, reprezentând 3,70% din populație, etnia nu a fost identificată.

4.2.1.5 STRUCTURA POPULAȚIEI COMUNEI PLOSCOȘ ÎN FUNCȚIE DE APARTENENȚĂ RELIGIOASĂ
Structurată în funcție de apartenența religioasă, populația comunei Ploscoș este eterogenă, astfel conform rezultatelor recensământului efectual în anul 2011, principalele culte religioase care predomină la nivelul comunei sunt: ortodox, penticostal, adventist de ziua a șaptea și altă religie. La nivelul comunei Ploscoș, predomină populația apartenentă a cultului ortodox, acesta reprezentând 91,31% din totalul populației comunei și însumează 641 de persoane. Populația apartenentă a cultului penticostal reprezintă 3,99% din totalul populației și însumează 28 de persoane. Populația apartenentă a cultului adventist de ziua a șaptea reprezintă 0,85% din totalul populației și însumează 6 persoane. La nivelul comunei Ploscoș există 27 de persoane, reprezentând 3,85% din totalul populației, apartenente altor culte religioase pentru care nu a putut fi identificată apartenența religioasă.

4.2.1.6 NIVELUL DE ȘCOLARIZARE AL POPULAȚIEI COMUNEI PLOSCOȘ
La nivelul comunei Ploscoș predomină populația absolventă a studiilor gimnaziale. Această categorie a populației reprezintă 40,74% din totalul populației și însumează 264 de persoane. Populația absolventă a studiilor primare de la nivelul comunei reprezintă 20,83% din totalul populației comunei și însumează 135 de persoane. Populația absolventă a studiilor profesionale și de ucenici reprezintă 17,59% din totalul populației comunei și însumează 114 de persoane. Populația absolventă a studiilor liceale reprezintă 13,58% din totalul populației comunei și însumează 88 de persoane. Populația fără studii reprezintă 4,94% din totalul populației și însumează 32 de persoane. Populația absolventă a studiilor universitare de licență reprezintă 1,54% din totalul populației comunei și însumează 10 persoane. Populația absolventă a studiilor post-liceale și de maiștri reprezintă 0,77% din totalul populației comunei și însumează 5 persoane.

4.2.1.7 MIȘCAREA NATURALĂ A POPULAȚIEI COMUNEI PLOSCOȘ
Mișcarea naturală a populației reprezintă efectivul nașterilor și deceselor înregistrate într-un anumit interval de timp (de regulă un an) asupra structurii populației, respectiv modificările
nivelului acesteia sub influența celor doi factori: natalitate și mortalitate.
Sporul natural reprezintă un indicator al mișcării naturale, determinat ca diferența dintre rata natalității și rata mortalității, reflectând astfel majorarea sau diminuarea nivelului populației.
În contextul mișcării naturale a populației, la nivelul comunei Ploscoș, în perioada 2012 – 2018, în funcție de numărul nașterilor raportate la efectivul populației, rata natalității prezintă următoarea evoluție:

După cum se poate observa de pe Figura 8, la nivelul comunei Ploscoș, rata natalității a înregistrat fluctuații, evoluând în sens descendent în perioada 2012-2013, 2014-2016 și 2017-2018 și în sens ascendent în perioada 2013-2014 și 2016-2017. Evoluția ascendentă a ratei natalității indică tendințele de majorare a efectivului populației comunei Ploscoș.
În contextul mișcării naturale a populației, la nivelul comunei Ploscoș, în perioada 2012 – 2018, în funcție de numărul deceselor raportate la efectivul populației, rata mortalității prezintă
următoarea evoluție:

După cum se poate observa de pe Figura 9, la nivelul comunei Ploscoș, rata mortalității a înregistrat fluctuații, evoluând în sens descendent în perioada 2012-2013 și 2015-2017 și în sens ascendent în perioada 2013-2015 și 2017-2018. Evoluția în sens descendent a ratei mortalității indică tendințe de majorare a populației la nivelul comunei Ploscoș.

După cum se poate observa de pe Figura 10, în perioada 2012-2018 sporul natural al populației comunei Ploscoș a înregistrat valori negative. Valorile negative ale sporului natural al populației comunei indică tendința de scădere a efectivului populației pe fondul superiorității ratei mortalității față de rata natalității.

4.2.1.8 MIȘCAREA MIGRATORIE A POPULAȚIEI COMUNEI PLOSCOȘ
În urma analizei migrației de lungă durată a populației comunei Ploscoș, se constată superioritatea numărului persoanelor plecate cu domiciliul de pe teritoriul comunei (inclusiv migrația externă), față de numărul persoanelor stabilite cu domiciliul în comună (inclusiv migrația externă), ceea ce determină valori negative ale soldului migratoriu înregistrat la nivelul comunei.
În contextul mișcării migratorii, la nivelul comunei Ploscoș în perioada 2012 – 2018, situația plecărilor cu domiciliul de pe teritoriul comunei prezintă următoarea situație:

După cum se poate observa de pe Figura 11, în perioada 2012 – 2018, numărul plecărilor cu domiciliul de pe teritoriul comunei Ploscoș a înregistrat fluctuații, evoluând în sens ascendent în perioada 2012-2013, 2015-2017 și în sens descendent în perioada 2013-2015 și 2017-2018.
Evoluția în sens ascendent a numărului plecărilor cu domiciliul de pe teritoriul comunei Ploscoș indică tendințe de diminuare a efectivului populației.
În contextul mișcării migratorii, la nivelul comunei Ploscoș în perioada 2012 – 2018, situația stabilirilor cu domiciliul pe teritoriul comunei prezintă următoarea situație:

După cum se poate observa de pe Figura 12, la nivelul comunei Ploscoș, în perioada 2012 – 2018, numărul stabilirilor cu domiciliul pe teritoriul comunei a înregistrat fluctuații, evoluând în sens descendent în perioada 2013-2014, 2015-2016 și 2017-2018 și în sens ascendent în perioada 2012-2013, 2014-2015 și 2016-2017. Evoluția în sens ascendent a numărului stabilirilor cu domiciliul pe teritoriul comunei Ploscoș indică tendințe de majorare a efectivului populației.

Tabelul 5 – Soldul migratoriu al populației comunei Ploscoș în perioada 2012 – 2018

După cum se poate observa în Tabelul 5, în perioada 2012 – 2018, soldul migratoriu la nivelul comunei Ploscoș a înregistrat valori negative în anii 2013, 2014, 2016, 2017 și 2018, datorită superiorității numărului de plecări cu domiciliul de pe teritoriul comunei, comparativ cu numărul stabilirii cu domiciliul. Valorile negative ale acestui indicator reflectă tendințe de diminuare a efectivului populației comunei Ploscoș. În anii 2012 și 2015, soldul migratoriu la nivelul comunei a înregistrat valori pozitive, pe fondul superiorității numărului stabilirilor cu domiciliul în comună, față de numărul plecărilor cu domiciliul de pe teritoriul acesteia. Valorile pozitive ale soldului migratoriu, indică tendințe de majorare a efectivului populației comunei Ploscoș.

V.Clima și bioclima

Clima zonei în care este localizată comuna Ploscoș este una de tip temperat-continentală, moderată, cu veri foarte călduroase și ierni aspre. Trecerea de la vara la iarna se face, de obicei, la mijlocul lunii martie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Temperaturile medii anuale care caracterizează zona deluroasă sunt de cca 6°C, iar amplitudinile termice anuale au valuri cuprinse între 23-25°C. Verile sunt călduroase cu precipitații relativ bogate. Media precipitațiilor anuale din comună variază între 500-800 mm.

VI.Istoria

Primul document scris despre satul Ploscoș (în maghiară Palackos) datează din 1913. Denumirea satului probabil are legătură cu faptul că în trecut zona era viticolă, iar localnicii obișnuiau să pună vinul la păstrare în ploscă. Administrativ aparținea de Comitatul Arieș-Turda, apoi de Turda. Ploscoș a devenit comună în anul 1956, prin Legea Raionării. Satul Crairât (în maghiară Kiralyrét, în traducere Lunca Regelui) atestat în 1291 ca o zonă fără o organizație teritorială, apare în documente scrise în anul 1913 aparținând din punct de vedere administrativ Comitatului Arieș Turda, ulterior de Turda, iar începând cu anul 1966 a devenit parte a comunei Ploscoș. Satul Lodobaș (în maghiară Labodás) a aparținut din punct de vedere administrativ de Comitatul Arieș-Turda în jurul anului 1913, respectiv de Turda, începând cu anul 1956 a aparținut de Valea Florilor și a devenit parte a comunei Ploscoș începând cu anul 1966. Satul Valea Florilor (în maghiară Virágosvölgy), odinioară cătun, a aparținut de Comitatul Arieș-Turda din punct de vedere administrativ în jurul anului 1910, apoi de Turda și devenit parte a comunei Ploscoș din anul 1966.

VII.Populația

Conform recensământului efectuat în anul 2011, populația stabilă a comunei Ploscoș a fost de 702 persoane, numărul acesteia aflându-se în scădere față de anul 2002, când în urma recensământului efectuat în acest an, s-a constatat existența unei populații stabile de 797 persoane. În urma comparației efectivului populației comunei Ploscoș în anii 2002 și 2011, se constată că numărul populației a înregistrat un trend de evoluție descendent, scăzând cu 95 de persoane, respectiv cu 11,92%, în anul 2011 față de anul 2002. Scăderea efectivului populației comunei Ploscoș în anul 2011 față de anul 2002 se datorează pe de o parte creșterii ratei mortalității, pe de altă parte scăderii ratei natalității, sporul natural înregistrat în perioada 2012-2018 încadrându-se între -0,43% și -2,34%. Scăderea efectivului populației reprezintă principalul indicator al necesității dezvoltării acesteia în scopul îmbunătățirii condițiilor de viață ale populației, care beneficiind de aceste oportunități să contribuie la rândul ei la realizarea unui mediu favorabil pentru locuit, sub aspectul tuturor domeniilor specifice (social, economic, educațional, de sănătate, cultural etc.).

Majoritatea populației locuiește în satul Ploscoș, acesta fiind populat de 337 persoane (48,01% din populația comunei) și în funcție de numărul locuitorilor este succedat de satele:

  • Valea Florilor (265 persoane – 37,75%);
  • Crairât (77 persoane – 10,97%);
  • Lobodaș (23 persoane – 3,28%).

După cum se poate observa din Tabelul 2, cei mai mulți membri ai populației comunei Ploscoș locuiesc în satele Ploscoș și Valea Florilor, localități la nivelul cărora obiectivele strategice trebuie stabilite astfel încât să contribuie la îmbunătățirea condițiilor de viață ale acestor locuitori. Pentru satele Crairât și Lobodaș, la nivelul cărora efectivul populației înregistrează valori și ponderi mai scăzute, obiectivele strategice trebuie formulate astfel încât să contribuie la creșterea gradului de atractivitate a acestor localități.

 

Structurată în funcție de etnie, populația comunei Ploscoș prezintă o structură eterogenă, astfel conform rezultatelor recensământului din anul 2011, principalele etnii identificate în această comună sunt: români, romi și altă etnie.

După cum se poate observa de pe Figura 6, la nivelul comunei Ploscoș predomină populația de etnie română, aceasta reprezentând 94,9% din efectivul populației acestei comune și însumează 664 de persoane. Populația de etnie română a comunei Ploscoș reprezintă 1,71% din efectivul populației acestei comune și însumează 12 de persoane. La nivelul comunei pentru 26 de persoane, reprezentând 3,70% din populație, etnia nu a fost identificată.

 

STRUCTURA POPULAȚIEI COMUNEI PLOSCOȘ ÎN FUNCȚIE DE APARTENENȚĂ RELIGIOASĂ
Structurată în funcție de apartenența religioasă, populația comunei Ploscoș este eterogenă, astfel conform rezultatelor recensământului efectual în anul 2011, principalele culte religioase care predomină la nivelul comunei sunt: ortodox, penticostal, adventist de ziua a șaptea și altă religie.

După cum se poate observa din Figura 7, la nivelul comunei Ploscoș, predomină populația apartenentă a cultului ortodox, acesta reprezentând 91,31% din totalul populației comunei și însumează 641 de persoane. Populația apartenentă a cultului penticostal reprezintă 3,99% din totalul populației și însumează 28 de persoane. Populația apartenentă a cultului adventist de ziua a șaptea reprezintă 0,85% din totalul populației și însumează 6 persoane. La nivelul comunei Ploscoș există 27 de persoane, reprezentând 3,85% din totalul populației, apartenente altor culte religioase pentru care nu a putut fi identificată apartenența religioasă.

 

NIVELUL DE ȘCOLARIZARE AL POPULAȚIEI COMUNEI PLOSCOȘ



Raportul de dependență demografică la nivelul comunei Ploscoș în anul 2011 a fost de aproximativ 53%, ceea ce reflectă faptul că în acest an erau 53 de persoane în vârstă de dependență (0- 14 ani și 65 ani și peste) la fiecare 100 de persoane în vârstă de muncă (15 – 64 ani).

VIII.Rețeaua rutieră

Accesibilitatea comunei este asigurată pe cale rutieră sau cale ferată de următoarele căi de comunicație:

  •  drumul județean DJ161B, care leagă Turda de Ploscoș;
  •  drumul județean DJ161B și drumul comunal DC70, care leagă satul Crairât de Ploscoș;
  •  drumul comunal DC69, care leagă satul Valea Florilor de Ploscoș;
  •  trenul regio circulă pe ruta Ploscoș – Cluj Napoca și Ploscoș – Sighișoara.

IX.Lista cu denumirea înfrățirilor, cooperărilor sau asocierilor încheiate

  • Comuna Ploscoș nu a încheiat contracte de înfrățire cu parteneri din străinătate sau din zonă.

X.Economia

Suprafața teritoriului administrativ al comunei Ploscoș se întinde pe o suprafață de 4.133,36 ha, din care 293 ha reprezintă suprafața intravilană a comunei, iar 3.840,36 ha reprezintă suprafața extravilană. Teritoriul administrativ al comunei Ploscoș se întinde pe o suprafață de 4.133,36 ha, acesta fiind împărțită în funcție de modul de folosință în suprafața agricolă și suprafața neagricolă. Suprafața agricolă a comunei Ploscoș include: teren arabil, pășune, fâneață, vii și pepiniere. Suprafața neagricolă a comunei Ploscoș include: pădurile și vegetația forestieră, suprafața ocupată cu ape și bălți, suprafața ocupată cu construcții, suprafața ocupată de căile de comunicații și de căile ferate și terenuri degradate și neproductive.

După cum se poate observa de pe Figura 14, suprafața comunei Ploscoș este alcătuită în proporție de 92,91% din suprafață agricolă (3.840,36 ha) și din suprafață neagricolă în proporție de 7,09% (293 ha). Dimensiunea reprezentativă a suprafeței agricole, semnifică faptul că la nivelul comunei Ploscoș există un potențial agricol ridicat, iar agricultura constituie una dintre principalele activități specifice zonei.

Din suprafața totală a comunei Ploscoș suprafața agricolă ocupă 3.840,36 ha (92,91%). În structura acestei suprafețe, terenurile arabile reprezintă 64,11% (2.650 ha), pășunile se întind pe suprafață de 825 ha (19,96%), fânețele se întind pe 365 ha (8,83%), iar viile și pepinierele se întind pe 0,36 ha (0,01%). Suprafețele întinse ale terenurilor arabile evidențiază agricultura ca principala activitate desfășurată la nivelul comunei Ploscoș, iar suprafețele întinse ale pășunilor și fânețelor reflectă creșterea animalelor ca ramură a agriculturii preponderentă la nivelul comunei Ploscoș.


După cum se poate observa din Figura 15, cea mai mare pondere din totalul suprafeței agricole o reprezintă suprafața arabilă, ceea ce evidențiază faptul că la nivelul comunei Ploscoș, cea mai răspândită activitate agricolă o constituie cultura plantelor.


Suprafața neagricolă a comunei Ploscoș ocupă 293 ha (7,09% din suprafața totală). Pădurile și vegetația forestieră reprezintă 0,19% din totalul suprafeței neagricole a comunei, întinzându-se pe o suprafața de 8 ha. Suprafața ocupată cu ape și bălți reprezintă 1,11% din totalul suprafeței neagricole a comunei și se întinde pe suprafață de 46 ha. Suprafața ocupată cu construcții reprezintă 1,57% din totalul suprafeței neagricole a comunei și se întinde pe suprafață de 65 ha. Suprafața ocupată de căi de comunicație și căi ferate reprezintă 2,4% din totalul suprafeței neagricole a comunei și se întinde pe suprafață de 99 ha. Suprafața ocupată de terenuri degradate și neproductive reprezintă 1,81% din totalul suprafeței neagricole a comunei și se întinde pe suprafață de 75 ha.

 

Cultura plantelor

Agricultura constituie activitatea de bază a comunei Ploscoș. Dimensiunile mari ale suprafețelor cultivate precum și efectivul populației care activează în acest domeniu, semnifică faptul că la nivelul comunei, cultura plantelor reprezintă o activitate a agriculturii practicată cu intensitate de către locuitorii acestuia. Conform informațiilor colectate din Registrul Agricol, cultura plantelor la nivelul comunei Ploscoș prezintă următoarea situație:

La nivelul comunei Ploscoș cele mai răspândite culturi sunt cele de cereale (porumb, grâu și secară), după cum se poate observa din Tabelul 10. Suprafața cultivată cu grâu și secară în anul 2014 la nivelul comunei a fost de 400 ha, ceea ce reprezintă 17,3% din totalul suprafeței cultivate în acest an. Suprafața cultivată cu orz, orzoaică și ovăz în anul 2014 la nivelul comunei a fost de 195,1 ha, ceea ce reprezintă 8,4% din totalul suprafeței cultivate în acest an. Suprafața cultivată de porumb în anul 2014 la nivelul comunei a fost de 1.312,51 ha, ceea ce reprezintă 56,8% din totalul suprafeței cultivate în acest an. Suprafața cultivată cu floarea soarelui în anul 2014 la nivelul comunei a fost de 232,82 ha, ceea ce reprezintă 10,1% din totalul suprafeței cultivate în acest an. Suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr în anul 2014 a fost de 138,76 ha, ceea ce reprezintă 6% din totalul suprafeței cultivate în acest an. Suprafața cultivată cu alte culturi în anul 2014 a fost de 32,5 ha, ceea ce reprezintă 1,4% din totalul suprafeței cultivate în acest an.

 

Sari la conținut